Le Poesie Dialettali Stampa E-mail
Scritto da Administrator   

ALCUNI DEI POETI SANGIACOMESI

poeti_sangiacomesi-7f

poeti_sangiacomesi

...e queste sono alcune loro poesie

Quand jev bill na vot

Quand jèv bill na vòte,

quand a cannezzèt ci stève

e sott' i linzùl fridd,

nu màtòn arscallèt

calI i pìd t' tenèv,

mendri'a frond ci cungelèv.

Quand jèv bill na vòt,

quand a Carnvèl a scionnl ci facèv,

u purc ciàccidèv e a chès

d'parìnd ciàmghièv

e tutt, che poch, ci dvertèven.

Quandjèv bill na vòt,

quand lard, cotiche e bllùt ci magnèv

e u colesterol n'esistèv,

e a facce ghiangh e rosce jèv.

Quand jèv bill na vòt,

quand I pzzèll e I còs bùn

sòl a Natèl e Pasqua

ci magnèven e ciassaprèven.

Quand jèv bill na vòt

quand de pazzijarill n'ncinestèven

e ca pupattèll de pèzzel

fatta alla chèse ci divrtèv.

Quand jèv bill na vòt,

quand I ròbb frmèt n'esistèven

e i pèzzl ai dinucchie e 'mbitt ci purtèven

e tutti jèven uguèl e ci rispttèven.

Quand jèv bill na vòt,

quand pe j , à guardè a television,

iva truvè, prime, da vènn n' òve

pcchè i sold 'nentande circulèven.

Mò st' èvoluzion ciàrruvenèt

e tutt' hè cagnèt;

e quand jèv bill na vot

ne ghè cchiù numenèt.

Ma vù, guajune mudèrn

fàcètv arcundè dai nonn

quand jèv bill na vòt

e ne ve ne pendèt

e tanda còs vàmbarèt.

 

di Nicoletta Lafratta

A Ciumm’nire

Quanda resète e quanda paure

a sère sott’a ciumminire da chèsa strètte.

Dopp magnèt, jève u cèndre da famije

andò tutte ciassettèvene sopra

i bangarille e prisilille

p’ascutè u’nonne c’arcundève:

“fatte andiche, storie de principe,

brigande, fattucchiere e prigiunire”.

Ci redève, ci pazzijève e ci chiagnève

pecchè spisse a paure ti freghève.

Mendre u’nonne arcundève,

na cartine abbirritève,

u guajone ca vocca apèrt ascutève

e a nonna a nu spigule a cavezètte ’nfilève

o u pundine allunghève.

A fafarèlle aschète ciacciacchève

e u bicchiere de vine ciazzecchève

e l’ucchie du guajone pu sunne ciambapacchiève.

Sta ciumminire né dève sòl calore,

ma pe tutte jève na vèra scòle.

Da parecchie timbe, però l’anne appundunète

e u puste su ce l’anne pijète: u termosifone,

u compiuter e a televisione,

che ne ’nfanne parlè cchiù u nonne cu guajone.

 

Nicoletta Lafratta

 

Tu che da San Giacum te ne si jute

Pe tanda mutive e tanda ragione

ti ni vutaje da stu pajese d'ore.

A capmonde, qome dici tu

j truvète a fatije, ti fatte na chèse,

na famije e na pusizione.

Ogne ann d' estète arvì

p t n jì au mère a divertì.

Ma quand pirl che mè,

non sciuscilijè, ne spaccuniè,

parle sangiacumèse come mè,

pcchè tu li sì, ghe canosce a tè e tu a mè.

Ti si forze scurdète di quand' a fème

tnève "u sapore de pène e cpolle"?

Pe quilli poca jume arrnttite

i pann du sangiacumèse

e ne 'nd scurdè che chi ta misse

a u monn e a tande fatijète pe tè

a San Giacume stè

e notte e jum pènze a tè.

Perciò, quand pù,

lasce ogne da fè.

Scapp da quella cittè,

pije u prime trène

e vill'arrvedè.

 

di Nicoletta La fratta

 

 

San Giacomo

Quando mi affaccio dal mio balcone

Vedo i colli il mare e i monti.

Gli argentei uliveti si intrecciano nell' aria

e fra i vigneti e i boschi traspare il mare.

Nell'orizzonte appare un aspro promontorio:

è quello del Gargano il sommo e antico podio.

Le Tremiti le tocco e con lo sguardo sfioro

le dolci sinfonie d'insenature e porti.

Quel mare tanto azzurro e a volte spumeggiante

ti fa sentire il corpo inebriante.

S. Giacomo ti sdrai come una donna al sole

che scopre le sue forme per renderle più brune.

Al canto degli uccelli ti svegli la mattina

per metter ogni birba alla berlina.

Tu sogni e fai sognar tra l'incantato cielo

tutti gli innamorati che dall'amor son presi.

Paese mio, dolce adorato!

che tra i monti della Maiella mi hai catturato!

Sospiri e canti tra i boschi del Tratturo

mentre fra le querce fa capolino la luna.

Questa è San Giacomo dai dolci suoni e melodie

da voci insistenti e remissive.

Di gente amabile e generosa

tra l'incoscienza di chi s'abbandona all'odio.

Ricorda o paesello alla gente lontana

Quanta storia c'è ancora da ricordare!

Tra gli usi e i costumi, tra i proverbi e detti

San Giacomo il miglior paese resta.

 

di Elia Della Porta

 

 

A ruv

Na strìscia ghìanch d vreccelèt

e a nu quart e n’atr chés tutt’attacchèt,

sbaj e capschèl, capschèl e sbaj

chjn d grèt, crast e scert d’aj.

Fresc a stagion e d virn arparèt

dentr a ruv stiv bun d virn e d stèt.

Ognè chès na famij

ricch sol d fij

s’dor, juch, lit e cant

jev a sconda chès p tant.

A matin dev a svej u gall

e a vttùr lassèv a stall

dentr i chès rmùr d’ manir e d’vaccil

e for d bagùnz e d varil.

Come nu scenarij cagnev ogne stagion a ruv

furnèc e callèr d stèt e a uttobr addurèv d’uv.

Mo a ruv dorm e sonn

sonn guajun e nonn

sonn ca ciarvèj na matin

e ved chien d gent chès e cantin.

 

Luisa Pellicciotta


A Crucett’

Stèv ch mammé a Terravecchje da uajone

pur ess jève vecchie ma n’grazie a De

a campèt ancor nu belluccòne.

“andò vì ‘Nenziè?”

“vajie truvenn a quella uajone”.

“sté sott’ u sbaje a pazzijé;

nent mètt pruccupazion”.

“E!!!.... tingh sempre paure ch’ nen ce ne vè a ellammont”

M’ decev’ sempr’:” nen ti alluntané

statt’ p’ ecch a pazzijé,

ne ije a T’rnol’,

a Crucett’ n’ l’ija passé

Tneve paur’ povra mammé

Dicev’ sempre :

“a la Crucett’ me cionnà purté”.

Allor’ u paijes’ ieve peccerille

e a Crucett’ steve fore fore,

c’em’ accumpagnète a rrich e poverill’

come mmò quand une more.

A ell’ ce stann’i lacreme d nu paijese ‘ntire.

Mo u paijese c’è ‘ngrandit’, Terravecchia è cagnète

“Andò stann i sbaije”? I mur’ vecchije l’onn ‘ndunachèt

‘nderr ‘nce stann cchijù i prèt a ‘vvcalucc

e ‘nce sente cchijù a vatte a Mechelucce.

MA A CRUCETT’ NEN CE TOCCH!!!

E’ cagnèt a setuazion

Ma a Crucett’ pe stu paijese aremene l’uneca stazione.

Luisa Pellicciotta


1881-1983

Nonnm a campèt cchiù d cint'ann

e sott a ciumnir m'arcuntév d fém, fatij e'ffann.

Nonna su dcèv

na vot ch’ prim ci avzèv ci vstèv

mo' .. n’ v manch nint

eppur n’ sèt cuntint.

Nu... em fatijèt tant

ma quanta... cant !

a Puntecill, a Frassinèt o sopr i chièn

a zappé o a mèt u grèn.

C'iavim a durm' prist a sèr - nenc stèven i lampadin

ma quand nascèv u sol stavem gié ritt tutt'i matin

eppur iavem cuntint!

c'iaccuntentavem d nint.

"Ma s iavet a durm' chi gallin

e fateijavet p nu tuzz d pèn

com fì a dic ca ijavet cuntint

s 'nentenavèt nint"?

Quess é na bella dumand !

e t'aresponn cu come e cu quand

Ascute …

T’ vede na palla roscia tra cile e mère colore d purtegall

acchièn acchièn a palla roscia devènt giall

e fè 'pparì ancor cchiù verd

a ierv ch té nu 'ddor ch t fè pèrd

e mentr zipp s guird p d'arij p'ardrizzé i grin

ved nu cile celest e u mèr come na pretaturchin.

A sère...quand u cile ce fè scure

m’jare d stèll alluntanen a paure

e t'addurm ... pensènn a i vijole... chi vist pu tratture.

Tu chiamele nint

ma quest é pène pure p ch n te dint.

Cèrt... sèrv nu tuzz d pène

pecché u stommech té fème,

ma s ti sète quell ch cont

é puté bève l'acqua a la font.

Nu em'avute furtune

da ress cu monn tutt'une;

vu stète dentr a nu munn d 'ngann

e p quéss n vuléss fé 'ccagn.

Luisa Pellicciotta


A ciumenire

Na vote

quesce tutt i ches de sangiakeme,

quande je jieve uajione,

tenevene a ciumenire.

A ciumenire jieve nu sorte de tabbernaqule

keccia chiappeve mezza chese,

e tutti cetele ciassettevene

atturne atturne.

A mamme appecceve u fuke

tutti sacresande jurne,

i lene ardevene e i sciamme scrucchevene,

cirte vote sembrevene perzone

kabballevene sopre a i carevune.

Sotte a cennere mettevene l’ove

e a savececce abberretete dendre

a carta oliete,

ke profume ce sendeve.

I mamme facevene pure a pizze de grandinje,

mendre i uajune ce devertevene

facenne i cece e i fefe aschchete

pe ce passe’ u timbe.

A nonne arrccundeve na’ bella pasctocchje

e pù ce mettevene addurme,

u jurne apprisse arrcumenzevene

a schettessa canzone.

 

di Barbara Alberico

 

A Pecarelle

A pecarelle da cummere am’, ce chiameve “ coco “.

a cummere la cresciute dendre a ches come fusse nu feja su’ .

A pecarelle je’ faceve tanda cumpagne,

specialmende durand chilli jernete de virne lungh e tresc’t.

Oh! come jieve cundende a cummere:

“coco’ a monde e coco’ a ball!e”.

Coco vi ecc e coco ce jieve,

oh, sembreve proprje nu’ creschtejiene, je mangheve sol a parole.

A la pcarelle pero’ je piaceve aschte pure fore

a u fresch sopre a bassulete, jieve u passatimbe de tutte i uajun de ternole.

A pecarelle jieve pure nuccone despettose e cumbeneve parecchje ue’.

a cusch nu belle jurrne a cummere acchiappete a pecarelle

ja terete u colle e laffuchete dendre a tejielle.

Barbara Alberico

 

 

A lune a rdeut ca ‘ncil

Ce seme baciate,

ce seme strignute

à lune ha ridute

ca m'ha dette de sì.

Ha ridute ca 'ncile

s'è sendute u rumore du bace

e m'ha dette è 'na brace

de carvone a vucchelle pe te;

Ha ridute 'ncantate

ca ce seme chiù forte abbracciate

ed allor ha alluccate

abbracciate restate per me.

E 'chiù forte l'hai strette,

iaie dette a'masciate

pure' a lune ha scutate

ca m'ha dette pè sempre de sci.

Ha ridute ca ' ncil

s'è sendute u rumore du bace

e m' ha dette è 'na brace

de carvone a vucchelle pe te

Eraldo Pagano

 

Na sere du mese d'aguste a San Giacheme

Quande esce a lune e arrete u chiene

c'iappiccene i luce ala funtene

e a u spiquele du barbire

quatte vicchie nen sanne che dice,

du guajune ce ne scappene ammonte alla Croce

c'annaje afè che se che cose.

Aelle ammonte sopra nu murille,

ce stanne nu spione e quatte vecchiarelle

c'anna freschejè assopa a ville.

Quelle è a scuse.

Ma lore sanne che a ella mmonte

ce fanne cose che doppe tanta timpe

le fanne arresentì spose.

E allora, pure se tenne uttant'anne,

c'iaresentene giuvene e vanituse.

Quande arescegnene

ce sentene chiù cuntinte

ca c'ianne arenghiese l'ucchie.

Afa none i dinte.

di Costanzo Traglia

 

 

U’ rellogge da chiazza

Na vote jeve u centre du paijese:

vedeve e cuntrulleve tutte cose.

Sotte a quess'arche quanta gente sò passete

che nen pu dice pe nen te cumpremette.

Quanda gente i viscte fidanzete

andrè e sci sotta di te!

Quanda guajune appena net

a je a la chiese a vattejè?

I murt, pu, cheffi te li scurdete?

Pense de no pecché chille sonne i prime

che t'aremanene stritte dente 'u core.

T'arrecurde, pu, sopa ssi schele

tutta a pupulazione a ffè l'incante,

a littechè a chi eva purtè u Sante?

E i juche di guajune?

Tricche tracche, a barrire e zomba cavalle,

a tinglo tingle, a mazze e cuzze, a juchè a palla?

Mò tutte è fenute.

U paijese c'è spusctete a ella mmonte.

Si rimascte sule sule come nu chene;

pe furtune te sonne armascte i campene

che c'iarecordene ogni ore

ca passe u timpe e tu esiscte ancore.

 

di Costanzo Traglia


A Font

Arrcupert d ruv e fiera matt

n'centr u sol manch quand vatt.

Quand iev guaion

e scrucchev u sollion,

andò iavim?

Dentr'a quella bella pscin:

afont, andò c'iabbuvrevn mul, asn e cavall,

ch l'acqua fresca e cristallin

cià rfrschev pur u fil di grin.

Ma ricord na vot, quand puset i pann,

ce faciavim na bella nutann,

arriv nu cafon pàbbuvrè i vttur

e nu c sem annascost arret a u mur,

ma l'acqua trovd cià tradit

e cià fat pijè pur i vstit.

Ah! s tu putiss parlè parrcuntè sol p n'or come iev genuin

u dvrtment d'allor! quand a u chiù fess

s facevn sntì cirt cuness......

Mo t'abbandunet sta nova genrazion,

pcché cià miss 'nchep na fissazion:

te paur di pungch di ruv e di vchech,

ma li vid a murì pe na punt d'egh!

di Giacomo Di Cecco


Jève na vote

Jève na vote

Jève na vote nu lèmbe de tèrre

che da la mundagne arruvève a lu mère.

I vìccheje decèvene ca jève larghe sessanda passe

e ammizze ce stèvene libbre, vulepe e pure i tasse.

Jève a fonde de scagne de culture e ceveltè deverse,

che senza quella strède forse ce jèssene pèrse.

Quande sciucchève a la mundagne i

pasture ce passèvene pa transumanze.

Pecchè i pèquere senza jèrve nge putèvene arrenghì a panze.

Giuvene de mò ne le sapète? Ghè u tratture......

che ghè stète quesce tutte scandète da i muture.

Pe quillu ccone d'indegrazione

sème capèce pure a garè u vallone,

ma ngiaccurgème ca che tutte st'arija nguinète

e senza nuccone de verde stème tutte ammalète.....

Ma sti catastrefe, st'alluviune nge fanne capì

ca a nature ha dette ca mò l' ema propria fenì?

di Giacomo Di Cecco


Paesello

Tra verdi colli, vigne ed oliveti

sorge San Giacomo in tutto il suo splendor

e dalla terra ricava messi d'or

il contadino che ama il suo lavor.

In via Roma di fronte al mar

oh' com'è bello stare a sognar

sulle panchine in mezzo ai fior

mentre nel cielo risplende il sol.

E' del Molise centro rigoglioso

ha il clima mite e affascina ogni cuor

c'è tanta pace, tanta tranquillità

per ogni strada, in ogni casolar.

Per Corso Umberto puoi passeggiar

al "Valentino" ti puoi recar

dove le coppie, senza pudor,

vanno a braccetto, fanno l' amor.

Le poche vigne producono buon vino

le pizze calde ognuno in casa fa:

questi prodotti di gran genuinità

son del paese vanto e specialità.

E strade e piazze puoi ammirar

perché l'asfalto le fa brillar

son pianeggianti per il piacer

del cittadino, del forestier.

di Giovanni Maurizio