Sezioni
Le Poesie Dialettali |
![]() |
![]() |
Scritto da Administrator |
ALCUNI DEI POETI SANGIACOMESI
...e queste sono alcune loro poesie Quand jev bill na vot
Quand jèv bill na vòte, quand a cannezzèt ci stève e sott' i linzùl fridd, nu màtòn arscallèt calI i pìd t' tenèv, mendri'a frond ci cungelèv.
Quand jèv bill na vòt, quand a Carnvèl a scionnl ci facèv, u purc ciàccidèv e a chès d'parìnd ciàmghièv e tutt, che poch, ci dvertèven.
Quandjèv bill na vòt, quand lard, cotiche e bllùt ci magnèv e u colesterol n'esistèv, e a facce ghiangh e rosce jèv.
Quand jèv bill na vòt, quand I pzzèll e I còs bùn sòl a Natèl e Pasqua ci magnèven e ciassaprèven.
Quand jèv bill na vòt quand de pazzijarill n'ncinestèven e ca pupattèll de pèzzel fatta alla chèse ci divrtèv.
Quand jèv bill na vòt, quand I ròbb frmèt n'esistèven e i pèzzl ai dinucchie e 'mbitt ci purtèven e tutti jèven uguèl e ci rispttèven.
Quand jèv bill na vòt, quand pe j , à guardè a television, iva truvè, prime, da vènn n' òve pcchè i sold 'nentande circulèven.
Mò st' èvoluzion ciàrruvenèt e tutt' hè cagnèt; e quand jèv bill na vot ne ghè cchiù numenèt.
Ma vù, guajune mudèrn fàcètv arcundè dai nonn quand jèv bill na vòt e ne ve ne pendèt e tanda còs vàmbarèt.
di Nicoletta Lafratta A Ciumm’nire Quanda resète e quanda paure a sère sott’a ciumminire da chèsa strètte. Dopp magnèt, jève u cèndre da famije andò tutte ciassettèvene sopra i bangarille e prisilille p’ascutè u’nonne c’arcundève: “fatte andiche, storie de principe, brigande, fattucchiere e prigiunire”. Ci redève, ci pazzijève e ci chiagnève pecchè spisse a paure ti freghève. Mendre u’nonne arcundève, na cartine abbirritève, u guajone ca vocca apèrt ascutève e a nonna a nu spigule a cavezètte ’nfilève o u pundine allunghève. A fafarèlle aschète ciacciacchève e u bicchiere de vine ciazzecchève e l’ucchie du guajone pu sunne ciambapacchiève. Sta ciumminire né dève sòl calore, ma pe tutte jève na vèra scòle. Da parecchie timbe, però l’anne appundunète e u puste su ce l’anne pijète: u termosifone, u compiuter e a televisione, che ne ’nfanne parlè cchiù u nonne cu guajone.
Nicoletta Lafratta
Tu che da San Giacum te ne si jute Pe tanda mutive e tanda ragione ti ni vutaje da stu pajese d'ore. A capmonde, qome dici tu j truvète a fatije, ti fatte na chèse, na famije e na pusizione. Ogne ann d' estète arvì p t n jì au mère a divertì. Ma quand pirl che mè, non sciuscilijè, ne spaccuniè, parle sangiacumèse come mè, pcchè tu li sì, ghe canosce a tè e tu a mè. Ti si forze scurdète di quand' a fème tnève "u sapore de pène e cpolle"? Pe quilli poca jume arrnttite i pann du sangiacumèse e ne 'nd scurdè che chi ta misse a u monn e a tande fatijète pe tè a San Giacume stè e notte e jum pènze a tè. Perciò, quand pù, lasce ogne da fè. Scapp da quella cittè, pije u prime trène e vill'arrvedè.
di Nicoletta La fratta
San Giacomo Quando mi affaccio dal mio balcone Vedo i colli il mare e i monti. Gli argentei uliveti si intrecciano nell' aria e fra i vigneti e i boschi traspare il mare. Nell'orizzonte appare un aspro promontorio: è quello del Gargano il sommo e antico podio. Le Tremiti le tocco e con lo sguardo sfioro le dolci sinfonie d'insenature e porti. Quel mare tanto azzurro e a volte spumeggiante ti fa sentire il corpo inebriante. S. Giacomo ti sdrai come una donna al sole che scopre le sue forme per renderle più brune. Al canto degli uccelli ti svegli la mattina per metter ogni birba alla berlina. Tu sogni e fai sognar tra l'incantato cielo tutti gli innamorati che dall'amor son presi. Paese mio, dolce adorato! che tra i monti della Maiella mi hai catturato! Sospiri e canti tra i boschi del Tratturo mentre fra le querce fa capolino la luna. Questa è San Giacomo dai dolci suoni e melodie da voci insistenti e remissive. Di gente amabile e generosa tra l'incoscienza di chi s'abbandona all'odio. Ricorda o paesello alla gente lontana Quanta storia c'è ancora da ricordare! Tra gli usi e i costumi, tra i proverbi e detti San Giacomo il miglior paese resta.
di Elia Della Porta
A ruv Na strìscia ghìanch d vreccelèt e a nu quart e n’atr chés tutt’attacchèt, sbaj e capschèl, capschèl e sbaj chjn d grèt, crast e scert d’aj. Fresc a stagion e d virn arparèt dentr a ruv stiv bun d virn e d stèt. Ognè chès na famij ricch sol d fij s’dor, juch, lit e cant jev a sconda chès p tant. A matin dev a svej u gall e a vttùr lassèv a stall dentr i chès rmùr d’ manir e d’vaccil e for d bagùnz e d varil. Come nu scenarij cagnev ogne stagion a ruv furnèc e callèr d stèt e a uttobr addurèv d’uv. Mo a ruv dorm e sonn sonn guajun e nonn sonn ca ciarvèj na matin e ved chien d gent chès e cantin.
Luisa Pellicciotta
A Crucett’ Stèv ch mammé a Terravecchje da uajone pur ess jève vecchie ma n’grazie a De a campèt ancor nu belluccòne. “andò vì ‘Nenziè?” “vajie truvenn a quella uajone”. “sté sott’ u sbaje a pazzijé; nent mètt pruccupazion”. “E!!!.... tingh sempre paure ch’ nen ce ne vè a ellammont” M’ decev’ sempr’:” nen ti alluntané statt’ p’ ecch a pazzijé, ne ije a T’rnol’, a Crucett’ n’ l’ija passé Tneve paur’ povra mammé Dicev’ sempre : “a la Crucett’ me cionnà purté”. Allor’ u paijes’ ieve peccerille e a Crucett’ steve fore fore, c’em’ accumpagnète a rrich e poverill’ come mmò quand une more. A ell’ ce stann’i lacreme d nu paijese ‘ntire. Mo u paijese c’è ‘ngrandit’, Terravecchia è cagnète “Andò stann i sbaije”? I mur’ vecchije l’onn ‘ndunachèt ‘nderr ‘nce stann cchijù i prèt a ‘vvcalucc e ‘nce sente cchijù a vatte a Mechelucce. MA A CRUCETT’ NEN CE TOCCH!!! E’ cagnèt a setuazion Ma a Crucett’ pe stu paijese aremene l’uneca stazione.
Luisa Pellicciotta
1881-1983 Nonnm a campèt cchiù d cint'ann e sott a ciumnir m'arcuntév d fém, fatij e'ffann. Nonna su dcèv na vot ch’ prim ci avzèv ci vstèv mo' .. n’ v manch nint eppur n’ sèt cuntint. Nu... em fatijèt tant ma quanta... cant ! a Puntecill, a Frassinèt o sopr i chièn a zappé o a mèt u grèn. C'iavim a durm' prist a sèr - nenc stèven i lampadin ma quand nascèv u sol stavem gié ritt tutt'i matin eppur iavem cuntint! c'iaccuntentavem d nint. "Ma s iavet a durm' chi gallin e fateijavet p nu tuzz d pèn com fì a dic ca ijavet cuntint s 'nentenavèt nint"? Quess é na bella dumand ! e t'aresponn cu come e cu quand Ascute … T’ vede na palla roscia tra cile e mère colore d purtegall acchièn acchièn a palla roscia devènt giall e fè 'pparì ancor cchiù verd a ierv ch té nu 'ddor ch t fè pèrd e mentr zipp s guird p d'arij p'ardrizzé i grin ved nu cile celest e u mèr come na pretaturchin. A sère...quand u cile ce fè scure m’jare d stèll alluntanen a paure e t'addurm ... pensènn a i vijole... chi vist pu tratture. Tu chiamele nint ma quest é pène pure p ch n te dint. Cèrt... sèrv nu tuzz d pène pecché u stommech té fème, ma s ti sète quell ch cont é puté bève l'acqua a la font. Nu em'avute furtune da ress cu monn tutt'une; vu stète dentr a nu munn d 'ngann e p quéss n vuléss fé 'ccagn.
Luisa Pellicciotta
A ciumenire Na vote quesce tutt i ches de sangiakeme, quande je jieve uajione, tenevene a ciumenire. A ciumenire jieve nu sorte de tabbernaqule keccia chiappeve mezza chese, e tutti cetele ciassettevene atturne atturne. A mamme appecceve u fuke tutti sacresande jurne, i lene ardevene e i sciamme scrucchevene, cirte vote sembrevene perzone kabballevene sopre a i carevune. Sotte a cennere mettevene l’ove e a savececce abberretete dendre a carta oliete, ke profume ce sendeve. I mamme facevene pure a pizze de grandinje, mendre i uajune ce devertevene facenne i cece e i fefe aschchete pe ce passe’ u timbe. A nonne arrccundeve na’ bella pasctocchje e pù ce mettevene addurme, u jurne apprisse arrcumenzevene a schettessa canzone.
di Barbara Alberico
A Pecarelle A pecarelle da cummere am’, ce chiameve “ coco “. a cummere la cresciute dendre a ches come fusse nu feja su’ . A pecarelle je’ faceve tanda cumpagne, specialmende durand chilli jernete de virne lungh e tresc’t. Oh! come jieve cundende a cummere: “coco’ a monde e coco’ a ball!e”. Coco vi ecc e coco ce jieve, oh, sembreve proprje nu’ creschtejiene, je mangheve sol a parole. A la pcarelle pero’ je piaceve aschte pure fore a u fresch sopre a bassulete, jieve u passatimbe de tutte i uajun de ternole. A pecarelle jieve pure nuccone despettose e cumbeneve parecchje ue’. a cusch nu belle jurrne a cummere acchiappete a pecarelle ja terete u colle e laffuchete dendre a tejielle.
Barbara Alberico
A lune a rdeut ca ‘ncil Ce seme baciate, ce seme strignute à lune ha ridute ca m'ha dette de sì. Ha ridute ca 'ncile s'è sendute u rumore du bace e m'ha dette è 'na brace de carvone a vucchelle pe te; Ha ridute 'ncantate ca ce seme chiù forte abbracciate ed allor ha alluccate abbracciate restate per me. E 'chiù forte l'hai strette, iaie dette a'masciate pure' a lune ha scutate ca m'ha dette pè sempre de sci. Ha ridute ca ' ncil s'è sendute u rumore du bace e m' ha dette è 'na brace de carvone a vucchelle pe te
Eraldo Pagano
Na sere du mese d'aguste a San Giacheme Quande esce a lune e arrete u chiene c'iappiccene i luce ala funtene e a u spiquele du barbire quatte vicchie nen sanne che dice, du guajune ce ne scappene ammonte alla Croce c'annaje afè che se che cose. Aelle ammonte sopra nu murille, ce stanne nu spione e quatte vecchiarelle c'anna freschejè assopa a ville. Quelle è a scuse. Ma lore sanne che a ella mmonte ce fanne cose che doppe tanta timpe le fanne arresentì spose. E allora, pure se tenne uttant'anne, c'iaresentene giuvene e vanituse. Quande arescegnene ce sentene chiù cuntinte ca c'ianne arenghiese l'ucchie. Afa none i dinte.
di Costanzo Traglia
U’ rellogge da chiazza Na vote jeve u centre du paijese: vedeve e cuntrulleve tutte cose. Sotte a quess'arche quanta gente sò passete che nen pu dice pe nen te cumpremette. Quanda gente i viscte fidanzete andrè e sci sotta di te! Quanda guajune appena net a je a la chiese a vattejè? I murt, pu, cheffi te li scurdete? Pense de no pecché chille sonne i prime che t'aremanene stritte dente 'u core. T'arrecurde, pu, sopa ssi schele tutta a pupulazione a ffè l'incante, a littechè a chi eva purtè u Sante? E i juche di guajune? Tricche tracche, a barrire e zomba cavalle, a tinglo tingle, a mazze e cuzze, a juchè a palla? Mò tutte è fenute. U paijese c'è spusctete a ella mmonte. Si rimascte sule sule come nu chene; pe furtune te sonne armascte i campene che c'iarecordene ogni ore ca passe u timpe e tu esiscte ancore.
di Costanzo Traglia
A Font Arrcupert d ruv e fiera matt n'centr u sol manch quand vatt. Quand iev guaion e scrucchev u sollion, andò iavim? Dentr'a quella bella pscin: afont, andò c'iabbuvrevn mul, asn e cavall, ch l'acqua fresca e cristallin cià rfrschev pur u fil di grin. Ma ricord na vot, quand puset i pann, ce faciavim na bella nutann, arriv nu cafon pàbbuvrè i vttur e nu c sem annascost arret a u mur, ma l'acqua trovd cià tradit e cià fat pijè pur i vstit. Ah! s tu putiss parlè parrcuntè sol p n'or come iev genuin u dvrtment d'allor! quand a u chiù fess s facevn sntì cirt cuness...... Mo t'abbandunet sta nova genrazion, pcché cià miss 'nchep na fissazion: te paur di pungch di ruv e di vchech, ma li vid a murì pe na punt d'egh!
di Giacomo Di Cecco
Jève na vote Jève na vote Jève na vote nu lèmbe de tèrre che da la mundagne arruvève a lu mère. I vìccheje decèvene ca jève larghe sessanda passe e ammizze ce stèvene libbre, vulepe e pure i tasse. Jève a fonde de scagne de culture e ceveltè deverse, che senza quella strède forse ce jèssene pèrse. Quande sciucchève a la mundagne i pasture ce passèvene pa transumanze. Pecchè i pèquere senza jèrve nge putèvene arrenghì a panze. Giuvene de mò ne le sapète? Ghè u tratture...... che ghè stète quesce tutte scandète da i muture. Pe quillu ccone d'indegrazione sème capèce pure a garè u vallone, ma ngiaccurgème ca che tutte st'arija nguinète e senza nuccone de verde stème tutte ammalète..... Ma sti catastrefe, st'alluviune nge fanne capì ca a nature ha dette ca mò l' ema propria fenì?
di Giacomo Di Cecco
Paesello Tra verdi colli, vigne ed oliveti sorge San Giacomo in tutto il suo splendor e dalla terra ricava messi d'or il contadino che ama il suo lavor. In via Roma di fronte al mar oh' com'è bello stare a sognar sulle panchine in mezzo ai fior mentre nel cielo risplende il sol. E' del Molise centro rigoglioso ha il clima mite e affascina ogni cuor c'è tanta pace, tanta tranquillità per ogni strada, in ogni casolar. Per Corso Umberto puoi passeggiar al "Valentino" ti puoi recar dove le coppie, senza pudor, vanno a braccetto, fanno l' amor. Le poche vigne producono buon vino le pizze calde ognuno in casa fa: questi prodotti di gran genuinità son del paese vanto e specialità. E strade e piazze puoi ammirar perché l'asfalto le fa brillar son pianeggianti per il piacer del cittadino, del forestier.
di Giovanni Maurizio
|